începutul secolului al XVII-lea

Plantațiile din Ulster

Iacob I (James I) conducea în același timp Anglia, Scoția și Irlanda. Irlanda era încă în mare parte catolică, iar încercările dinastiei Tudor de a-i impune credința protestantă lăsaseră o furie adâncă. Sub Elisabeta I și Iacob I, mulți irlandezi s-au opus conducerii guvernului protestant al Angliei și au avut loc mai multe răscoale. Răspunsul guvernului englez a fost să-i încurajeze pe protestanții din Scoția și Anglia să se mute în Ulster, în nordul Irlandei, și să preia pământuri care aparținuseră proprietarilor catolici.

Aceste noi comunități au fost numite plantații (plantations). Mulți dintre noii veniți erau din sud-vestul Scoției, iar o parte din pământ a fost dată unor companii din Londra. Mai târziu, Iacob I a înființat plantații asemănătoare și în alte părți ale Irlandei. Plantațiile au creat probleme grave pentru Anglia, Scoția și Irlanda, care au durat secole întregi.

Breslele negustorilor din City of London au contribuit cu bani la plantații, așa că în 1613 orașul Derry din nordul Irlandei a fost redenumit „Londonderry”. Chiar și astăzi, numele pe care îl alege cineva arată adesea orientarea sa politică, iar plantațiile sunt una dintre rădăcinile diviziunii dintre protestanți și catolici din Irlanda de Nord.

Cuprinsul epocii: 1600 – 1700