Pe câmp este cow (vacă); în farfurie este beef (carne de vită). În curtea fermei este pig (porc); la cină este pork (carne de porc). De ce are nevoie engleza de două cuvinte pentru același animal?
Răspunsul ne duce înapoi în 1066, anul în care Anglia a primit un rege nou, o nouă clasă conducătoare și, în cele din urmă, un nou fel de limbă.
Un singur an, trei bărbați care voiau coroana
În ianuarie 1066, regele Eduard Confesorul (Edward the Confessor) a murit fără copii. Trei bărbați au revendicat imediat tronul:
Harold Godwinson, cel mai puternic nobil din Anglia, care a fost încoronat pe loc ca Harold al II-lea (Harold II).
Harald Hardrada, regele Norvegiei și războinic viking.
Wilhelm (William), duce de Normandia (Duke of Normandy), o regiune aflată astăzi în nordul Franței. El susținea că Eduard îi promisese coroana cu ani în urmă.
În septembrie, norvegienii au debarcat primii, în nord. Harold și-a dus armata spre nord ca să-i înfrunte și a câștigat la Stamford Bridge. Doar câteva zile mai târziu, flota lui Wilhelm a sosit pe coasta de sud, iar Harold a trebuit să-și ducă în grabă soldații obosiți tot drumul înapoi spre sud.
În toamna lui 1066, Harold a dus două bătălii în trei săptămâni: mai întâi în nord, împotriva norvegienilor, apoi în sud, împotriva lui Wilhelm.
Ian.Eduard Confesorul moare, iar Harold al II-lea este încoronat
25 sept.Bătălia de la Stamford Bridge (Battle of Stamford Bridge): Harold îi învinge pe norvegieni, iar Harald Hardrada este ucis
28 sept.Wilhelm debarcă la Pevensey, pe coasta de sud
14 oct.Bătălia de la Hastings: Harold este ucis, iar Wilhelm câștigă
25 dec.Wilhelm este încoronat ca Wilhelm I (William I) în Westminster Abbey (Abația Westminster), în ziua de Crăciun
1086Domesday Book este finalizată, la douăzeci de ani după cucerire
Această succesiune de evenimente explică rezultatul. Harold tocmai dusese o bătălie și apoi își mărșăluise armata sute de mile înapoi spre sud, așa că oamenii lui erau epuizați încă dinainte să înceapă lupta de la Hastings.
Bătălia de la Hastings: o singură zi care a schimbat un regat
Pe 14 octombrie 1066, cele două armate s-au întâlnit lângă Hastings, în sudul Angliei. Lupta a durat toată ziua, iar până seara Harold al II-lea era mort. Wilhelm a devenit regele Wilhelm I, rămas în istorie ca Wilhelm Cuceritorul (William the Conqueror).
De atunci, nicio armată străină nu a mai reușit să cucerească Anglia.
Tapiseria de la Bayeux, scena 57. Textul latin HIC HAROLD REX INTERFECTUS EST înseamnă „Aici este ucis regele Harold”. Povestea celebră potrivit căreia Harold a murit cu o săgeată în ochi vine din această scenă, în care un soldat pare să-și scoată o săgeată din față. Istoricii încă se contrazic dacă acea figură este Harold sau dacă Harold este bărbatul doborât de un călăreț chiar lângă el.
Fotografie: Myrabella, domeniu public, prin Wikimedia Commons
Test rapid
In 1066, who defeated Harold, the Saxon king, at the Battle of Hastings?
Întrebarea în românăÎn 1066, cine l-a învins pe Harold, regele saxon, în bătălia de la Hastings?
Alfred cel Mare (Alfred the Great) a fost un rege mai vechi, care s-a luptat cu vikingii. Robert the Bruce și Eduard I (Edward I) au trăit mai târziu, în Evul Mediu; îi vei întâlni în capitolul următor.
Test rapid
Is the statement below TRUE or FALSE?
Since the Norman Conquest of 1066, no foreign invasion of England has succeeded.
Întrebarea în românăAfirmația de mai jos este adevărată (TRUE) sau falsă (FALSE)? Afirmația: De la Cucerirea normandă din 1066, nicio invazie străină în Anglia nu a mai reușit.
Adevărat. După 1066, nicio armată străină nu a mai cucerit Anglia.
Tapiseria de la Bayeux: o bandă desenată de 70 de metri
Povestea bătăliei a fost cusută pe o fâșie de pânză lungă de aproape 70 de metri: Tapiseria de la Bayeux (Bayeux Tapestry). În ciuda numelui, nu este țesută ca o tapiserie adevărată. Este o broderie, cu fir de lână cusut pe pânză de in. Soldați, cai și corăbii defilează pe ea scenă după scenă, ca într-o bandă desenată medievală.
Scena 38: flota lui Wilhelm transportă cai peste Canalul Mânecii (English Channel).
Muzeul din Bayeux, domeniu public, prin Wikimedia Commons
Chiar și cometa Halley, care a apărut pe cer în primăvara lui 1066, a ajuns în tapiserie. Un grup de bărbați arată în sus, iar textul latin de lângă ei spune că se minunează de stea. Oamenii de atunci vedeau în comete semnul că urmează să se întâmple ceva important.
Scena 32: cometa Halley se vede în dreapta sus, cu textul latin ISTI MIRANT STELLA.
Fotografie: Myrabella, domeniu public, prin Wikimedia Commons
Test rapid
Which of the following statements is correct?
Întrebarea în românăCare dintre următoarele afirmații este corectă? A: Tapiseria de la Bayeux comemorează bătălia de la Bannockburn. B: Tapiseria de la Bayeux comemorează bătălia de la Hastings.
Tapiseria spune povestea de la Hastings. Bannockburn (Battle of Bannockburn) a fost bătălia din 1314 în care Scoția a învins Anglia; apare în capitolul următor.
Domesday Book: marele inventar al regelui
Victoria de la Hastings nu a pus capăt luptelor. Timp de câțiva ani, Wilhelm a înăbușit revolte, cel mai dur în nord, și a construit castele în toată țara ca să păstreze controlul. Odată ce Anglia a fost ferm a lui, Wilhelm I a vrut să știe exact ce stăpânea acum. A trimis funcționari în toată țara ca să consemneze patru lucruri despre fiecare oraș și sat:
Orașe și sate
Cine locuia acolo
Cine deținea pământul
Ce animale aveau
Rezultatul a fost Domesday Book („Cartea Judecății de Apoi”). Ea s-a păstrat până astăzi și ne oferă o imagine a societății engleze imediat după Cucerirea normandă. Numele vine de la „doomsday”, Ziua Judecății: oamenii simțeau că, la fel ca la Judecata de Apoi, ce consemna cartea era definitiv, fără apel și fără posibilitatea de a fi schimbat.
O pagină din Domesday Book (Cambridgeshire), scrisă de mână în latină. Literele roșii sunt nume de locuri și titluri.
Domeniu public, prin Open Domesday (Anna Powell-Smith) și Wikimedia Commons
Test rapid
What is the Domesday Book?
Întrebarea în românăCe este Domesday Book? A: O culegere de poezii despre pelerini care călătoresc spre Canterbury B: O cartă care a limitat puterea regelui C: Un registru al orașelor, satelor, oamenilor, pământului și animalelor Angliei după Cucerirea normandă D: Prima carte tipărită în Anglia
A descrie Povestirile din Canterbury (The Canterbury Tales) ale lui Chaucer, B este Magna Carta (1215), iar D are legătură cu tiparnița lui William Caxton. Toate trei apar în capitolul următor.
Cum s-a născut engleza: franceza pentru seniori, engleza veche pentru țărani
Să revenim acum la întrebarea de la început. După cucerire, în Anglia existau două limbi una lângă alta:
Regele și nobilii vorbeau franceza normandă (Norman French).
Țăranii de rând au continuat să vorbească anglo-saxona (Anglo-Saxon), adică engleza veche (Old English).
De-a lungul câtorva sute de ani, cele două s-au contopit într-o singură limbă engleză. De aceea engleza modernă are atât de des câte o pereche de cuvinte cu sens asemănător: unul din franceză, altul din anglo-saxonă.
Pe câmp: țăranii vorbeau engleza vecheLa masă: nobilii vorbeau franceza
cowOld English cū
→
beefFrench bœuf
pigOld English
→
porkFrench porc
sheepOld English
→
muttonFrench mouton
Regula urmează cine muncea și cine mânca. Țăranii care îngrijeau vitele pe câmp vorbeau engleza, așa că animalul viu este cow; nobilii care mâncau carnea la masă vorbeau franceza, așa că carnea este beef. La porci și oi este la fel. Walter Scott a făcut ideea celebră în romanul său din 1819, Ivanhoe, iar lingviștii spun că istoria reală e mai încâlcită, dar este un mod comod de a ține minte că „cow” vine din anglo-saxonă. Data viitoare când comanzi un beef burger, mănânci o mică bucată din 1066.
Test rapid
Which TWO of these words come from Anglo-Saxon?
Întrebarea în românăCare DOUĂ dintre aceste cuvinte provin din anglo-saxonă?
„Park” și „beauty” vin din franceza normandă. Un truc de memorie: apple, cow și summer sunt cuvinte de zi cu zi din viața de la fermă.
Test rapid
Is the statement below TRUE or FALSE?
Following 1066, Anglo-Saxon was the language of the king and the nobles, and Norman French was the language of the peasants.
Întrebarea în românăAfirmația de mai jos este adevărată (TRUE) sau falsă (FALSE)? Afirmația: După 1066, anglo-saxona era limba regelui și a nobililor, iar franceza normandă era limba țăranilor.
Fals: era invers. Nobilii vorbeau franceza, iar țăranii vorbeau engleza veche. Amintește-ți cine mânca friptura de vită.
Dar Țara Galilor și Scoția?
Normanzii nu s-au oprit la Anglia.
Țara Galilor (Wales): la început normanzii au cucerit Țara Galilor, dar cu timpul galezii și-au recâștigat pământurile.
Scoția (Scotland): scoțienii și normanzii s-au luptat de-a lungul graniței. Normanzii au luat o parte din pământurile de la graniță, dar nu au invadat Scoția.
Wilhelm I a murit în 1087, dar regii care au urmat după el i-au moștenit pofta de pământ. În următorii patru sute de ani s-au luptat pentru Țara Galilor, Scoția și Irlanda, dar și în Franța. De aici începe capitolul următor.
Test rapid
Which of the following statements is correct?
Întrebarea în românăCare dintre următoarele afirmații este corectă? A: Normanzii au cucerit întreaga Scoție și au condus-o timp de 200 de ani. B: La început normanzii au preluat controlul asupra Țării Galilor, dar cu timpul galezii și-au recâștigat pământurile.
Normanzii nu au condus niciodată întreaga Scoție.
Rezumatul capitolului
1066
Bătălia de la Hastings: Wilhelm îl învinge pe Harold al II-lea
Wilhelm Cuceritorul
Duce de Normandia care a devenit regele Wilhelm I al Angliei
Ultima invazie reușită
De la Cucerirea normandă, nicio invazie străină în Anglia nu a mai reușit
Tapiseria de la Bayeux
Broderie care comemorează bătălia de la Hastings; păstrată în Franța
Domesday Book
Registrul orașelor, oamenilor, pământului și animalelor Angliei; s-a păstrat până azi
Franceză + anglo-saxonă
S-au contopit în limba engleză. Park și beauty vin din franceză; apple, cow și summer din engleza veche
Țara Galilor / Scoția
Țara Galilor a fost cucerită, apoi parțial recâștigată; Scoția nu a fost invadată
Orașe și sate
Cine locuia acolo
Cine deținea pământul
Ce animale aveau
