Acest capitol acoperă aproape 400 de ani. Vei întâlni un document care a funcționat doar zece săptămâni, dar a ajuns să schimbe lumea, o ciumă care a ucis un om din trei, o limbă pe care nobilii au ignorat-o 300 de ani înainte să revină în forță și un război între două roze.
În sensul cel mai larg, Evul Mediu (Middle Ages), sau perioada medievală, se întinde pe aproximativ o mie de ani: din anul 476 d.Hr., când s-a încheiat Imperiul Roman, până în 1485. Acest capitol reia povestea după Cucerirea normandă (Norman Conquest). Regii medievali ai Angliei nu au stat aproape niciodată în pace. S-au luptat pentru pământ cu seniorii din Țara Galilor (Wales), Scoția (Scotland) și Irlanda (Ireland), iar fiecare dintre aceste povești a avut un alt final.
În 1284, regele Eduard I (Edward I) a emis Statutul de la Rhuddlan (Statute of Rhuddlan; un statut este o lege scrisă). Acesta a pus Țara Galilor sub stăpânirea Coroanei engleze. Ca să-și păstreze noul teritoriu, Eduard a construit un lanț de castele uriașe în nordul Țării Galilor, precum Conwy și Caernarvon (scris astăzi Caernarfon). Ultimele revolte galeze au fost înăbușite până la mijlocul anilor 1400, iar după aceea legile engleze și limba engleză au fost introduse în Țara Galilor.
Anglia voia și Scoția, dar nu a reușit niciodată să o cucerească. În 1314, regele scoțian Robert the Bruce a învins armata regelui englez Eduard al II-lea (Edward II) în bătălia de la Bannockburn (Battle of Bannockburn). Englezii nu au cucerit niciodată Scoția.
Bătălia a început cu un duel. În prima zi, un cavaler englez pe nume Henry de Bohun l-a recunoscut pe Robert the Bruce și s-a năpustit drept spre el cu o lance lungă. Robert și-a ferit calul într-o parte și a lovit cu securea în coiful cavalerului, despicându-l în două. Soldații scoțieni au fost entuziasmați, iar a doua zi au câștigat.
La începutul Evului Mediu, Irlanda era o țară independentă. Trupele engleze au ajuns acolo pentru prima dată pentru că un rege irlandez le ceruse ajutorul. Apoi au hotărât să rămână. Până în 1200, englezii conduceau o bucată de pământ din jurul Dublinului numită the Pale, iar în alte părți ale Irlandei unii seniori puternici au acceptat că regele Angliei este stăpânul lor.
Test rapid
In the broad sense, which period of time do the Middle Ages (the medieval period) cover?
Evul Mediu începe în 476, când a căzut Imperiul Roman, și se încheie în 1485, cu totul aproximativ o mie de ani, deși povestea acestui capitol începe după 1066. Perioada 43–410 d.Hr. este cea în care romanii au condus Britania, 1485–1603 este perioada Tudorilor, iar 1603–1714 este perioada Stuarților.
Test rapid
Which battle in 1314 meant that the English never conquered Scotland?
Bannockburn, 1314: Robert the Bruce i-a învins pe englezi. Hastings a fost în 1066, Agincourt în 1415, iar Bosworth în 1485. Aceste patru bătălii apar adesea împreună ca variante de răspuns la aceeași întrebare, așa că învață-le pe fiecare împreună cu anul ei.
Test rapid
Is the statement below TRUE or FALSE? The Statute of Rhuddlan, introduced by Edward I in 1284, brought Wales under the English Crown.
Adevărat. Ca să ții minte: în 1284, Eduard I a închis Țara Galilor cu o lege și cu un inel de castele.
Englezii au luptat și peste mări. Mulți cavaleri au participat la cruciade (Crusades), războaie în care creștini din toată Europa au încercat să preia controlul asupra Țării Sfinte.
Regii englezi s-au luptat și cu Franța în Războiul de o sută de ani (Hundred Years War). Nu te lăsa păcălit de nume: a durat de fapt 116 ani. Cea mai celebră bătălie a lui a avut loc în 1415, la Agincourt. Acolo, regele Henric al V-lea (Henry V) a câștigat, deși armata franceză era mult mai mare decât a lui. Cu toate acestea, până în anii 1450 englezii se retrăseseră aproape complet din Franța.
Nimeni din acea vreme nu l-a numit Războiul de o sută de ani. Scriitorii francezi au inventat numele abia în secolul al XIX-lea, iar „Războiul celor Două Roze” a primit și el numele mult mai târziu; oamenii care le-au trăit simțeau pur și simplu că luptele nu se vor opri niciodată. Poate ai citit și pe internet că gestul nepoliticos cu două degete în formă de „V” ar veni de la arcașii englezi, care le-ar fi fluturat francezilor degetele pe care aceștia, chipurile, le tăiau arcașilor capturați. Este o poveste populară, dar nicio sursă din epocă nu o susține, așa că cel mai probabil e o legendă de mai târziu.
Test rapid
How long did the Hundred Years War actually last?
Se numește Războiul de o sută de ani, dar a durat de fapt 116 ani. Întrebările în care numele și faptele nu se potrivesc apar des.
Toate aceste războaie aveau nevoie de soldați, iar regele îi obținea prin felul în care era deținut pământul. În această perioadă, societatea era construită în jurul pământului. Normanzii au adus un sistem de stăpânire a pământului numit feudalism (feudalism). Regele le dădea pământ seniorilor săi, iar în schimb seniorii trebuiau să-l sprijine când pornea la război. Oricine deținea pământ trebuia să ofere un număr fix de oameni care să lupte. Câțiva țărani aveau pământ propriu, dar majoritatea erau șerbi (serfs). Un șerb primea o mică fâșie din pământul seniorului ca să-și cultive hrana. În schimb, trebuia să muncească pentru senior și nu era liber să plece.
Același sistem s-a dezvoltat și în sudul Scoției. În nordul Scoției și în Irlanda însă, pământul aparținea membrilor clanurilor (clans), adică ai unor familii mari și importante.
Test rapid
Which of the following statements is correct?
În feudalism, regele le dădea pământ seniorilor, iar seniorii trimiteau oameni să lupte pentru el. A este greșită: doar unii țărani aveau pământ propriu. Cei mai mulți erau șerbi, care trebuiau să muncească pentru seniorul lor și nu aveau voie să plece.
Multă vreme, această ordine a seniorilor și a șerbilor a părut de neclintit, dar la mijlocul secolului al XIV-lea a zguduit-o o catastrofă. În 1348, o ciumă a ajuns în Britania. Mai târziu a fost numită Moartea Neagră (Black Death). Aproximativ unul din trei oameni din Anglia a murit, iar Scoția și Țara Galilor au pierdut cam aceeași proporție. A fost una dintre cele mai mari catastrofe din istoria Marii Britanii.
A supraviețuit
A supraviețuit
A murit de Moartea Neagră
Cu atât de mulți oameni dispăruți brusc, societatea s-a schimbat:
Test rapid
Approximately what proportion of the population of England died in the Black Death of 1348?
Aproximativ unul din trei. Capcanele obișnuite sunt „jumătate” (one half) și „un sfert” (one quarter). Imaginează-ți trei oameni stând în rând, iar unul dintre ei lipsește.
Seniorii îi datorau regelui soldați, dar se așteptau și ca el să le respecte drepturile. Ca să vedem cum a fost scrisă pentru prima dată această idee, trebuie să ne întoarcem cu peste un secol înainte de Moartea Neagră. În 1215, regele Ioan (King John) s-a certat rău cu nobilii săi. (A existat un singur rege Ioan, de aceea nu are niciun număr după nume.) Tot mărea impozitele și tot pierdea războaie, iar până la urmă nobilii s-au săturat. La Runnymede, o pajiște de pe malul Tamisei, la vest de Londra, l-au obligat să accepte un document numit Magna Carta. Numele înseamnă în latină „Marea Cartă”. Până atunci, aproape nimic nu limita oficial ce putea face un rege.
Ideea de bază era simplă: chiar și regele trebuie să respecte legea. Documentul proteja drepturile nobililor și îl împiedica pe rege să mărească impozitele sau să facă și să schimbe legi după bunul său plac.
În practică, Magna Carta a rezistat doar vreo zece săptămâni. În august același an, papa a declarat-o nulă, iar regele și nobilii au ajuns curând din nou la război; regii de mai târziu au emis mai multe versiuni noi, și abia treptat a devenit unul dintre fundamentele dreptului englez. Nici nu a semnat-o vreodată regele Ioan: în locul semnăturii a fost aplicat sigiliul său regal. S-au păstrat doar patru exemplare din 1215, două la British Library și două aparținând catedralelor din Lincoln și Salisbury.
Regii avuseseră dintotdeauna un cerc de sfătuitori, printre care nobili puternici și conducători ai Bisericii. De câte ori regele avea nevoie de bani, îi chema la o adunare. Așa a început Parlamentul (Parliament). Cu timpul, s-a împărțit în două părți, numite „Camere” (Houses):
Totuși, doar un număr foarte mic de oameni puteau vota membrii Camerei Comunelor. Parlamentul Scoției era alcătuit din trei grupuri, numite stări (Estates): lorzii, comunele (oamenii de rând) și clerul (conducătorii Bisericii).
În această perioadă a început să prindă contur și ideea că judecătorii trebuie să fie independenți de guvern. În Anglia, judecătorii soluționau cazurile urmând deciziile anterioare și vechile tradiții, iar din acestea s-a format common law (dreptul bazat pe precedent). În Scoția, legea a fost „codificată”, adică scrisă sub forma unui set de reguli.
Test rapid
What did the Magna Carta establish in 1215?
Esența Magna Carta este că și regele trebuie să respecte legea. Dreptul de vot pentru toți adulții a venit abia în secolul al XX-lea; Anglia și Scoția au început să aibă un parlament comun în 1707; iar Henric al VIII-lea (Henry VIII) a fost cel care a desprins Biserica engleză de Roma.
Test rapid
In the Middle Ages, who sat in the House of Commons?
Varianta A îi descrie pe membrii Camerei Lorzilor. Camera Comunelor era alcătuită din cavaleri (proprietari de pământ mai mici) și oameni bogați de la oraș.
În capitolul anterior ai văzut că, după Cucerirea normandă, nobilii vorbeau franceza, iar țăranii engleza veche. Trei sute de ani mai târziu, situația se inversase. Până în 1400, documentele oficiale din Anglia erau scrise în engleză, iar curtea regală și Parlamentul preferau acum engleza în locul francezei.
Cel mai celebru scriitor al vremii a fost Geoffrey Chaucer. El a scris în engleză o culegere de poezii numită Povestirile din Canterbury (The Canterbury Tales). În ea, un grup de pelerini (oameni care fac o călătorie religioasă) călătoresc împreună spre Canterbury și, ca să le treacă timpul pe drum, spun pe rând povești.
Scrisul nu era meseria de bază a lui Chaucer. Era un funcționar regal care se ocupa de lucrările de construcție ale regelui, iar când a murit, în 1400, tocmai această slujbă i-a adus un mormânt în Westminster Abbey (Abația Westminster). Mai târziu, tot mai mulți poeți au fost înmormântați lângă el, iar acea parte a abației a devenit celebrul Colț al Poeților (Poets' Corner).
Mai târziu, William Caxton a devenit primul om din Anglia care a produs cărți cu o tiparniță, iar The Canterbury Tales a fost una dintre primele cărți pe care le-a tipărit. Înainte de asta, fiecare carte trebuia copiată de mână, cuvânt cu cuvânt. Tiparnița a făcut posibil ca, în sfârșit, cărțile în engleză să fie produse în număr mare.
În Scoția, mulți oameni vorbeau încă gaelica (Gaelic), în timp ce se dezvolta și limba scots (Scots). Poetul John Barbour a scris în scots un poem lung numit The Bruce, care spune povestea bătăliei de la Bannockburn.
În Evul Mediu s-au construit multe castele, iar unele dintre ele sunt folosite și astăzi, precum Windsor și Edinburgh. S-au înălțat și catedrale mari, ca cea din Lincoln. Ferestrele lor erau adesea din vitralii care spuneau povești din Biblie și despre sfinți. York Minster (Catedrala din York) este un exemplu cunoscut.
Anglia câștiga mulți bani vânzând lână în străinătate. A atras și meșteri pricepuți din alte țări: țesători din Franța, ingineri din Germania, sticlari din Italia și oameni din Olanda care știau să construiască canale.
Test rapid
Who wrote The Canterbury Tales, a collection of poems about pilgrims travelling to Canterbury?
Chaucer a scris-o; Caxton a tipărit-o. Ambele nume încep cu C și se confundă ușor. Un truc ca să le deosebești: „Chaucer” sună puțin ca „author” (autor), iar el a fost autorul.
Test rapid
Is the statement below TRUE or FALSE? In England, the first person to produce books on a printing press was William Caxton.
Adevărat. Caxton a adus tiparul în Anglia și și-a instalat tiparnița la Westminster, în Londra.
Pierderea războiului din Franța i-a lăsat pe nobilii Angliei furioși și dezbinați, iar regele, Henric al VI-lea (Henry VI), era slab și uneori bolnav psihic. În 1455 a izbucnit un război civil între două familii nobile, fiecare dorind coroana Angliei:
Acest război este cunoscut ca Războiul celor Două Roze (Wars of the Roses). În bătălia de la Bosworth Field (Battle of Bosworth Field), în 1485, regele din Casa de York Richard al III-lea (Richard III) a fost ucis. Conducătorul taberei Lancaster, Henric Tudor (Henry Tudor), a urcat pe tron ca Henric al VII-lea (Henry VII).
Richard al III-lea a fost îngropat în grabă într-o biserică de mănăstire din Leicester, iar de-a lungul secolelor oamenii au uitat unde anume. În 2012, arheologii i-au găsit scheletul sub o parcare din centrul orașului Leicester, iar în 2015 a fost reînhumat, de data aceasta în Catedrala din Leicester.
Henric al VII-lea era un om isteț. S-a căsătorit cu Elisabeta de York (Elizabeth of York), nepoata lui Richard al III-lea, astfel încât cele două familii rivale au devenit una. A devenit primul monarh din Casa Tudor. Emblema familiei sale arăta o roză albă așezată în interiorul uneia roșii și se numea roza Tudorilor (Tudor rose). Le arăta tuturor că York și Lancaster erau acum de aceeași parte.
Bosworth este considerată adesea sfârșitul Evului Mediu în Anglia. Familia lui Henric al VII-lea, Tudorii, avea să conducă peste o sută de ani și să-i dea țării o biserică nouă, după cum povestește capitolul următor.
Test rapid
In the Wars of the Roses, which family's symbol was the red rose?
Lancaster era roza roșie, iar York roza albă. Stuart și Windsor sunt familii regale din epoci mai târzii.
Test rapid
Which TWO statements about the Battle of Bosworth Field in 1485 are correct?
Regele care a murit a fost Richard al III-lea, iar învingătorul, Henric Tudor, a devenit Henric al VII-lea. Bosworth a pus capăt Războiului celor Două Roze, nu Războiului de o sută de ani.
| 476–1485 d.Hr. | Evul Mediu în sens larg; acest capitol spune povestea de la 1066 încoace |
|---|---|
| 1215, Magna Carta | Regele Ioan a fost obligat să o accepte: și regele trebuie să respecte legea |
| 1284, Rhuddlan | Eduard I a pus Țara Galilor sub Coroana engleză și a construit castele precum Conwy și Caernarvon |
| 1314, Bannockburn | Robert the Bruce i-a învins pe englezi; Scoția nu a fost niciodată cucerită |
| the Pale | Zona din jurul Dublinului condusă de englezi în Irlanda |
| Feudalismul | Regele le dădea seniorilor pământ în schimbul soldaților pentru război; cei mai mulți țărani erau șerbi care nu puteau pleca |
| 1348, Moartea Neagră | A murit aproximativ o treime din populația Angliei; au urmat salarii mai mari, gentry și o clasă de mijloc |
| Parlamentul | Camera Lorzilor: nobili, mari proprietari de pământ, episcopi. Camera Comunelor: cavaleri și orășeni bogați |
| Războiul de o sută de ani | A durat de fapt 116 ani; Henric al V-lea a câștigat la Agincourt în 1415 |
| 1400, engleza | Până în 1400, engleza era folosită în documentele oficiale și preferată la curte și în Parlament |
| Chaucer / Caxton | Chaucer a scris The Canterbury Tales; Caxton a fost primul din Anglia care a tipărit cărți |
| 1455–1485, Rozele | Lancaster roșu, York alb; după Bosworth, Henric al VII-lea a urcat pe tron; roza Tudorilor |