secolele XIV–XV

Engleza revine: Chaucer și Caxton

După Cucerirea normandă (Norman Conquest) din 1066, nobilii Angliei vorbeau franceza, iar țăranii engleza veche. Trei sute de ani mai târziu, situația se inversase. Până în 1400, documentele oficiale din Anglia erau scrise în engleză, iar curtea regală și Parlamentul preferau acum engleza în locul francezei.

De ce această întorsătură? Un motiv important a fost Războiul de o sută de ani. După mai bine de un secol de lupte cu Franța, franceza a devenit treptat „limba dușmanului”, iar nobilii Angliei au ajuns să se vadă tot mai mult drept englezi, nu francezi.

Cel mai celebru scriitor al vremii a fost Geoffrey Chaucer. El a scris în engleză o culegere de poezii numită Povestirile din Canterbury (The Canterbury Tales). În ea, un grup de pelerini (oameni care fac o călătorie religioasă) călătoresc împreună spre Canterbury și, ca să le treacă timpul pe drum, spun pe rând povești.

Scrisul nu era meseria de bază a lui Chaucer. Era un funcționar regal care se ocupa de lucrările de construcție ale regelui, iar când a murit, în 1400, tocmai această slujbă i-a adus un mormânt în Westminster Abbey (Abația Westminster). Mai târziu, tot mai mulți poeți au fost înmormântați lângă el, iar acea parte a abației a devenit celebrul Colț al Poeților (Poets' Corner).

Mai târziu, William Caxton a devenit primul om din Anglia care a produs cărți cu o tiparniță, iar The Canterbury Tales a fost una dintre primele cărți pe care le-a tipărit. Înainte de asta, fiecare carte trebuia copiată de mână, cuvânt cu cuvânt. Tiparnița a făcut posibil ca, în sfârșit, cărțile în engleză să fie produse în număr mare.

În Scoția, mulți oameni vorbeau încă gaelica (Gaelic), în timp ce se dezvolta și limba scots (Scots). Poetul John Barbour a scris în scots un poem lung numit The Bruce, care spune povestea bătăliei de la Bannockburn.

Castele, catedrale și meșteri pricepuți din străinătate

În Evul Mediu s-au construit multe castele, iar unele dintre ele sunt folosite și astăzi, precum Windsor și Edinburgh. S-au înălțat și catedrale mari, ca cea din Lincoln. Ferestrele lor erau adesea din vitralii care spuneau povești din Biblie și despre sfinți. York Minster (Catedrala din York) este un exemplu cunoscut.

Anglia câștiga mulți bani vânzând lână în străinătate. A atras și meșteri pricepuți din alte țări: țesători din Franța, ingineri din Germania, sticlari din Italia și oameni din Olanda care știau să construiască canale.

Cuprinsul epocii: 1200 – 1400