1660–1679
Restaurația: Carol al II-lea se întoarce
După ce Lordul Protector Oliver Cromwell a murit, în 1658, republica a rămas fără conducător. În mai 1660, Parlamentul i-a cerut lui Carol al II-lea, fiul regelui executat Carol I, să se întoarcă din exilul din Țările de Jos. A devenit regele Carol al II-lea (Charles II) al Angliei, Țării Galilor, Scoției și Irlandei. A spus deschis că nu vrea să mai „plece în călătorii” niciodată.
Carol al II-lea știa că nu-și putea face mereu voia; uneori trebuia să ajungă la o înțelegere cu Parlamentul. De cele mai multe ori, Parlamentul l-a susținut în ce voia să facă. Biserica Angliei a devenit din nou biserica oficială și nici catolicilor, nici puritanilor nu li s-a permis să aibă putere.
1665: Marea Ciumă
În 1665, la Londra a izbucnit o ciumă cumplită (Marea Ciumă, Great Plague). Au murit mii de oameni, iar cartierele cele mai sărace au suferit cel mai mult. Era ciumă bubonică (bubonic plague), despre care se crede în general că era răspândită de puricii care trăiau pe șobolani. Cele mai multe estimări spun că în acel an au murit între 70.000 și 100.000 de londonezi, cam unul din cinci sau șase locuitori ai orașului. Casele în care cineva se îmbolnăvise erau închise, cu o cruce roșie pictată pe ușă și cu cuvintele „Lord have mercy upon us” („Doamne, miluiește-ne”) scrise alături. Bogații au fugit din oraș și chiar și curtea regelui Carol al II-lea s-a mutat din Londra.
1666: Marele Incendiu al Londrei
La un an după Marea Ciumă, în primele ore ale zilei de 2 septembrie 1666, a izbucnit un incendiu într-o brutărie de pe Pudding Lane. Cele mai multe case din Londra erau din lemn și înghesuite unele în altele, vara fusese foarte secetoasă și bătea un vânt puternic, așa că focul a făcut ravagii, scăpat de sub control, timp de patru zile. Acest Mare Incendiu (Great Fire) a distrus cea mai mare parte din City of London, circa 13.000 de case, printre care multe biserici și vechea Catedrală St Paul (St Paul's Cathedral).
Samuel Pepys, un funcționar care locuia la Londra, a scris în jurnalul său atât despre ciumă, cât și despre incendiu. A povestit cum a săpat o groapă în grădină și a îngropat în ea vinul și o roată de parmezan, sperând că vor scăpa de flăcări. Jurnalul a fost tipărit mulți ani mai târziu și oamenii îl citesc și astăzi.
Se spune adesea că focul a ars șobolanii care purtau boala și astfel a pus capăt ciumei. Cei mai mulți istorici nu sunt de acord: ciuma era deja în scădere înainte de incendiu, iar cartierele sărace din afara zidurilor orașului, unde fusese cea mai cumplită, nu au ars deloc. Faptul că cele două evenimente au venit unul după altul a fost mai degrabă o coincidență.
Londra a fost reconstruită, iar noua Catedrală St Paul a fost proiectată de celebrul arhitect Sir Christopher Wren.
Astăzi, Monumentul Marelui Incendiu (the Monument) are 61 de metri înălțime, exact cât distanța până la locul unde se afla brutăria. Wren însuși este înmormântat în St Paul, iar pe piatra lui funerară scrie în latină: „Cititorule, dacă îi cauți monumentul, privește în jurul tău.”
Legea Habeas Corpus
În 1679, Legea Habeas Corpus (Habeas Corpus Act) a intrat în vigoare și este și astăzi foarte importantă. Habeas corpus este o expresie latinească ce înseamnă aproximativ „trebuie să aduci persoana în fața instanței”. Legea garanta că nimeni nu putea fi închis fără un motiv legal și că oricine era ținut în închisoare avea dreptul ca procesul său să fie judecat de o instanță.
Legea a trecut la limită. Potrivit lui Gilbert Burnet, episcop în acea vreme, când Camera Lorzilor a votat-o, unul dintre lorzii care numărau voturile a numărat în glumă un lord foarte gras drept zece, așa că legea a trecut cu câteva voturi „în plus”. Este o poveste amuzantă care nu poate fi dovedită, dar documentele arată că votul a fost extrem de strâns.
Test rapid
Which architect designed the new St Paul's Cathedral after the Great Fire of London in 1666?
Întrebarea în română
Ce arhitect a proiectat noua Catedrală St Paul după Marele Incendiu al Londrei din 1666?Wren. Ceilalți trei sunt tot creatori britanici reali: Inigo Jones a proiectat Banqueting House, unde a fost executat Carol I; Lutyens a proiectat Cenotaful (Cenotaph) din Londra; iar Capability Brown a fost un arhitect peisagist din secolul al XVIII-lea.
Test rapid
Which of the following statements is correct?
Întrebarea în română
Care dintre afirmațiile următoare este corectă?A: Legea Habeas Corpus din 1679 a dat drept de vot fiecărui bărbat adult.
B: Potrivit Legii Habeas Corpus din 1679, nimeni nu putea fi ținut în închisoare fără un motiv legal.
Legea Habeas Corpus protejează dreptul de a nu fi închis ilegal și dreptul la o judecată în fața instanței. Nu are nicio legătură cu votul. Pe atunci votau doar bărbații care dețineau o anumită proprietate; toți bărbații adulți au primit drept de vot abia în secolul al XX-lea.