Regatul Unit este împărțit în multe zone parlamentare numite circumscripții (constituencies). Fiecare alege un membru al Parlamentului, adică un deputat (MP), iar împreună deputații formează Camera Comunelor (House of Commons).
Parlamentul are două Camere. Camera Comunelor este considerată cea mai importantă dintre ele, pentru că membrii ei sunt aleși de popor în alegeri democratice. Prim-ministrul și aproape toți membrii cabinetului fac parte din Comune. Fiecare deputat se ocupă de o circumscripție, adică de o zonă mică a țării.
Munca unui deputat are patru părți:
Vorbește în numele tuturor celor din circumscripție
Ajută la elaborarea de legi noi
Verifică și comentează activitatea guvernului
Dezbate marile probleme naționale
Test rapid
Which TWO of the following are responsibilities of an MP?
Întrebarea în românăCare DOUĂ dintre următoarele sunt responsabilități ale unui deputat (MP)? A: Să-i reprezinte pe toți cei care locuiesc în circumscripția sa B: Să numească judecători în instanțe C: Să verifice și să comenteze ce face guvernul D: Să comande forțele armate
Un deputat are patru sarcini: îi reprezintă pe toți cei din circumscripție (nu doar pe cei care l-au votat), ajută la elaborarea legilor, ține sub control guvernul și dezbate probleme naționale. Numirea judecătorilor și comanda forțelor armate nu fac parte din munca unui deputat.
Camera Lorzilor: Camera fără alegeri
Cealaltă Cameră a Parlamentului este Camera Lorzilor (House of Lords). Membrii ei se numesc peers (lorzi). Alegătorii nu îi aleg și ei nu reprezintă o circumscripție. În ultimii aproximativ 50 de ani, ce face Camera Lorzilor și cine face parte din ea s-au schimbat foarte mult:
Înainte de 1958Fiecare lord era fie lord ereditar (cineva care a moștenit un titlu de la familie), fie judecător de rang înalt, fie episcop al Bisericii Angliei (Church of England)
1958Prim-ministrul poate de acum să propună lorzi pe viață (life peers): titlul lor durează cât trăiesc și nu poate fi transmis copiilor
1999Lorzii ereditari nu mai primesc automat un loc; în schimb, aleg dintre ei un număr mic care să facă parte din Cameră
Lorzii pe viață au, de obicei, o activitate importantă în politică, afaceri, drept sau altă profesie. Monarhul îi numește, la recomandarea prim-ministrului. Liderii celorlalte partide mari pot și ei să propună nume, iar persoanele fără partid sunt propuse de o comisie independentă de numiri (Appointments Commission).
Camera Lorzilor este celebră pentru băncile ei din piele roșie (în Comune sunt verzi). Tronul aurit din capăt este locul unde stă monarhul în fiecare an la deschiderea Parlamentului.
UK Government, Open Government Licence v3, prin Wikimedia Commons
Atunci ce face Camera Lorzilor?
Este de obicei mai independentă de guvern decât Comunele.
Poate sugera modificări ale legilor sau propune legi noi, pe care deputații le dezbat apoi.
Examinează atent legile adoptate de Comune, ca să se asigure că vor funcționa cu adevărat.
Urmărește guvernul, pentru a verifica dacă lucrează în interesul public.
Unii lorzi sunt experți într-un anumit domeniu, iar cunoștințele lor ajută la elaborarea și verificarea legilor.
Dacă cele două Camere nu sunt de acord, Comunele au puterea de a trece peste decizia Lorzilor, deși acest lucru se întâmplă rar.
Test rapid
Since which year has the Prime Minister had the power to nominate life peers?
Întrebarea în românăDin ce an are prim-ministrul puterea de a propune lorzi pe viață (life peers)?
Lorzii pe viață au apărut în 1958. În 1999 lorzii ereditari și-au pierdut locurile automate; în 1928 bărbații și femeile au putut vota cu toții de la 21 de ani; în 1969 vârsta de vot a coborât la 18 ani. Acești patru ani se confundă ușor și apar adesea în aceeași întrebare.