1940–1941

Bătălia Angliei și Blitzul

După căderea Franței, în 1940, conducătorul Germaniei, Adolf Hitler, voia să invadeze Marea Britanie, dar înainte să poată trimite soldați peste mare, Germania trebuia să controleze cerul. Așa că aviația germană a atacat Marea Britanie din aer. Marea Britanie a ripostat cu înverșunare cu avioanele ei de vânătoare și, în vara lui 1940, a câștigat această bătălie aeriană vitală, cunoscută drept Bătălia Angliei (Battle of Britain). Cele două avioane-cheie ale RAF (Royal Air Force, forțele aeriene regale) au fost Spitfire și Hurricane, amândouă proiectate și construite în Marea Britanie.

Chiar și după ce a pierdut bătălia aeriană, aviația germană a continuat să bombardeze noaptea Londra și alte orașe. Acesta a fost Blitzul (the Blitz). Coventry a fost aproape complet distrus, iar și alte orașe au suferit mult, mai ales East End-ul Londrei.

Chiar cu casele în ruine, oamenii din Marea Britanie au dat dovadă de mare curaj și au refuzat să se lase învinși. Azi, când britanicii vorbesc despre „the Blitz spirit” („spiritul Blitzului”), se referă la faptul că toată lumea se ajută reciproc în vremuri grele.

Blitzul a durat din septembrie 1940 până în mai 1941, iar peste 40.000 de civili au fost uciși. În fiecare noapte, mii de londonezi coborau cu pături în stațiile de metrou ca să doarmă. A fost lovit și Palatul Buckingham, iar regina Elisabeta (Queen Elizabeth, cunoscută mai târziu drept Regina Mamă) ar fi spus că acum se poate uita în ochii oamenilor din East End-ul bombardat. George al VI-lea și familia lui au rămas în Marea Britanie tot războiul, în loc să plece în străinătate.

Piloții din Bătălia Angliei au devenit cunoscuți drept „the Few” („Cei puțini”), acei „so few” din faimoasa replică a prim-ministrului Winston Churchill. Mulți dintre ei veneau din alte țări; Escadrila 303 (No. 303 Squadron), formată din piloți polonezi, a avut rezultate deosebit de bune.

Cuprinsul epocii: 1930 – 1950